→ Timpul şi viaţa ("Toţi" şi "Fiecare")


     ,,Ce este viaţa?” O simplă coincidenţă, o simplă experienţă prin care fiecare dintre noi trece. Venim şi în acelaşi timp plecăm fără nimic. Nici măcar sufletul nostru pereche nu-l putem răpi pentru puţin timp, numai cateva minute, destule pentru a ne căpăta forţele şi a merge acolo unde oricine va ajunge. Toţi parcurgem un drum dar fără destinaţie. Toţi dorim să ajungem la atingerea fericirii dar de fapt nimeni n-o poate găsi. Toţi ne hranim cu vise, sperând că se vor adeveri cândva, însă acestea se evaporă atât de uşor! Fiecare iubim mai devreme sau mai târziu dar niciodata nu vom iubi adevărat. Toţi zâmbim, însă uneori o facem din cauza circumstanţelor, tocmai pentru a ne ascunde durerile sufletului, rănile care încă nu s-au vindecat. Fiecare dintre noi are o viziune, o abilitate de a vedea dincolo de aparenţe, exact până în miezul dificultăţii, judecând într-un mod zguduitor de trist, nepăsându-i cuiva de suferinţă. Fiecare ne dorim cât mai multe, însă o mică parte dintre noi intenţionează să aibă mai puţin, dorind ca fericirea să pătrundă mereu în viaţa lor. Fiecare dintre noi avem prieteni dar niciodata nu credem în toţi ca în noi înşine, neputând să ne exteriorizăm în faţa tuturor. Fiecare plângem pentru a smulge din suflet toate durerile cauzate de nemilosul destin dar niciodata nu vom scăpa în totalitate şi nu ne vom putea simţi liberi cu adevărat decât, atunci când sufletul va părăsi trupul şi se va îndepărta pe un alt drum, total diferit.
    ,, De ce trece timpul? “ De fapt nu timpul trece, ci noi trecem prin el, punându-ne întrebari la un moment dat, pentru CINE si pentru CE trăim. Sunt situaţii când dorim cu o forţa imposibilă şi necontrolată să dăm timpul înapoi pentru ca fiecărui regret să-i putem gasi liniştea în prezent. Toţi dorim să ajungem undeva, departe, acolo unde timpul nu există, unde NIMIC şi NIMENI nu ne poate opri în realizarea oricărei dorinţe. Acolo, unde imposibilul nu există şi poţi găsi vise pe care le poţi culege cu atâta uşurinţă. Poţi găsi persoanele pe care cândva le-ai pierdut ,,cu” sau ,,fara” voia ta, putând să le spui cât de mult regreţi ziua în care te-au lăsat, plecând fără să-ţi ofere un răspuns precis. Aşa cum nisipul dintr-o clepsidră se scurge, aşa fiecare zi din viaţa noastră e lăsată în urmă, aparţinând de domeniul trecutului.

                                                                                Mirela Drăgan
 
 

 

0 comentarii:

Trimiteți un comentariu