Am început cu începutul și am sfârșit în cuprinsul îmbrățisărilor tale. Ionuț Caragea
→ Pe aripi de inocenţă *
Îndrăzneşte şi iubeşte,Simţind pe cel ce te doreşte,A cărui inimă fierbinteLoc de linişte nu-şi are!Lasă, pragul să ţi-l calceŞi chiar de vei suferi şi-n lacrimi tu vei păşi,Călătorii în amintiri vei face! Frumoasă lacrima-a iubirii,Mireasmă dulce, timpurieDe ce sufletul mi-l chinui?O, altar al dulcelor suspine!Te rog, mă-nvţă tainele iubirii!Du-mă-ntr-un univers uitatAcolo, unde zambetu-i curat! Curată, dulce-a mea speranţă,Pe ce drum să mă mai duc?Pe-alei de trandafiri brăzdate?Pe-ale Soarelui , raze s-apuc?Of, dulce sărutare!Confuză sunt şi nu mai ştiuUnde să fug , să-l pot găsi? Duios destin ce-mi ieşi în cale,Cu aripi tu mă-naripează,Să pot zbura, s-ajung la nouri.Grădini de zâmbete să vădŞi să-l privesc de sus, de susCum oceane de lacrimi el varsăPentru nesfârsita,dureroasa despărţire! Mirela Drăgan
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
0 comentarii:
Trimiteți un comentariu