De n-ai fi fost tu, Iubire,
Teii şi salcâmii n-ar mai înflori,
Zâmbetul şi fericirea n-ar învinge-n veci orbirea
Ce s-aşterne liniştită pe al nostru suflet gol.
De n-ai fi fost tu, Iubire,
N-ar mai fi zbor de fluturi albi,
Amintirile cu greu clădite, ar fi prizonierele robiei
Pe veci închise-n sumbrul univers.
De n-ai fi fost tu, Iubire,
Cerul n-ar mai fi brăzdat de stele,
Oceanul de lacrimi ar fi o împodobire
Pentru inima tăcută, pentru sufletul pustiu.
De n-ai fi fost tu, Iubire,
Lacrima n-ar fi frumoasă,
Visele-ar fi rapite de o veşnic-adormire,
De-ntregi nouri trecători.
De n-ai fi fost tu, Iubire,
Corul de îngeri pururi s-ar stinge,
Luna n-ar mai veghea tărâmul
Şi valsul florilor în noapte.
Mirela Drăgan
1 comentarii:
...he, he....n-ar fi multe fara iubeirea asta.
Trimiteți un comentariu